Time vs Money vs Experience

Am realizat recent ca totul se invarte in jurul acestor coordonate. Sunt, daca vreti ca un fel de atribute bars intr-un FPS game. Castigi sau pierzi depinde de tine cum le manipulezi. Sunt interdependente si totusi cateodata unele sau altele castiga prioritate.

"Time is Money" este cunoscuta de mult insa nu tot timpul inseamna bani, timpul poate insemna si experienta care se cuantifica in altceva decat moneda.

Sa luam un caz de care m-am lovit recent.

Exista aceste burse/practica in strainatate printr-un program (whatever its name). Se plateste taxa 10 EUR pentru inscriere. Nu stii daca pleci si totusi daca chiar pleci toate cheltuielile sunt platite din buzunarul propriu. Aparent dpv al unui intreprinzator situatia ar suna cam asa: Platesti 10 EUR pentru sansa de a plati de 10 ori pe atat pe o luna de stat in tari straine...uneori chiar exotice (Sunt 3 locuri in China si unul in Thailanda, din pacate nimic in Japonia). Deci clar este o pierdere initiala insa practica presupune sa lucrezi (ceea ce poti face oriunde - prin extensie si in RO) intr-un birou de proiectare si sa fi platit pentru asta. Exista posibilitatea ca Investitia initiala sa fie acoperita de banii pe care-i iei acolo. Posibil si viabil, si poate - daca este si profitabila treaba sa mai si ramai cu ceva bani de buzunar/distractie dupa ce cazarea, etc au fost acoperite.

No money gain ar fi cea mai plauzibila concluzie pentru ca in anumite tari numai sa traiesti acolo este mai scump decat iti poti permite. Deci bani nu castigi poate experienta? Poate si aici insa in general (ca si la noi in RO) ajungi sa devi sclavul unui sef care vrea totul gata pana ieri. Timp? asta este clar pierdut oricum o dai oricum o scoti. Ceea ce faci cu el depinde foarte mult. Acumulezi bani sau experienta? Pentru ce depun oamenii cererile si platesc taxa de inscriere? Bani poti face si in RO. Doar ca sa scrie in CV-ul tau 3 luni experienta in birou de proiectare din...Croatia (cum spuneam sunt destinatii chiar mai interesante: Germania, Franta)? Se merita?

Alt paradox de care m-am lovit cu ceva timp in urma si care ar putea foarte bine sa explice existenta unor profesii de genul impresar si cam tot ce tine de management si publicitate. Poate este prea evident si de aceea nimeni nu-l mai observa insa pe mine intelegerea lui chiar m-a marcat.

Sa zicem ca esti un tanar artist (wannabe, with a portofolio) si vrei sa te promovezi/ sa-ti promovezi creatiile/ lucrarile de arta (I suck at that) pe net. Nu ai bani pentru reclame platite (those pesky adds that pop-up on various sites) caci, bineinteles esti artist. Promovarea ti-o poti face prin prieteni, facandu-ti noi prieteni - intr-un cuvant socializand. Trecand peste toata problema morala - este normal sa te imprietenesti cu o persoana din interes - aceasta activitate absolut necesara succesului tau in afaceri iti ia timp. Dar tu esti artist si stii cat de pretios este timpul. In timpul pe care tu il pierzi socializand ai fi putut sa produci alte x opere de arta. Arta de dragul artei nu se poate de aceea exista compromisuri. Acele potentiale opere de arta ar fi contribuit la evolutia ta artistica. Deci sacrifici experienta, timp creativ pentru timp in publicitate. Daca sacrifici prea mult s-ar putea sa nu mai poti sa evoluezi, sa nu mai ai inspiratie, ca nu mai poti sa creezi. Si atunci tu ca artist esti un om mort.

Paralela cu o situatie personala ar suna cam asa. Imi caut un job pentru ca am nevoie de bani Oare? de ce? ce nevoi materiale am ce pot in acest moment fi satisfacute cu...700-800RON pe luna? Raspunsuri prin eliminate. Nu calatoresc, n-am masina - as vrea dar n-am carnet, n-am timp si nici chef sa dau examenul si sa-l iau - n-am sa dau bani pe benzina, nu am timp de carti deci nu le mai cumpar, nu fumez, cheltuielile mele medii pe o luna nu depasesc 200RON - se exclud manarea si cazarea. Ce vreau sa-mi iau daca as avea 700-800RON? chestii marunte, markerele costa, un nou obiectiv - deci investesc in hobby-urile mele - ce sunt mai mult niste obsesii mancatoare de tot felul de resurse. Daca ajung sa lucrez pentru ele atunci inseamna ca am intrat intr-un cer vicios. Am sa lucrez, am sa fiu buna la asta, am sa obtin cei 700-800RON mai sus mentionati dar...am sa pierd timp. Timpul alocat hobby-urilor mele. Ce folos ar mai fi in toata munca mea.

Cineva zicea ca daca ai bani atunci foloseste-i. Banii ce stau intr-un cont intr-o banca - evident ca obtin dobanda si fac alti bani -neutilizati pentru satisfacerea unor nevoi sunt pur si simplu inexistenti. Nevoile sunt la baza intregii economii, nu? Cel mai rau lucru care i se poate intampla unui workaholic- in- devenire ca mine este sa-si piarda telul/motivul/ interesul.

Concluzia? Ce as face cu 700-800RON daca, sa zicem i-as castiga de maine. I-as pune intr-un cont intr-o banca si i-as tot pune...pana cand am sa strang muuulti si atunci am sa vad ce am sa fac cu ei.
Un intreg rationament sofisticat pentru a ajunge la concluzia unui copil de 6 ani caruia parintii i-au cumparat o pusculita si l-au invatat sa o foloseasca. " Cand o sa vrei sa-ti cumperi ceva o sa spargi pusculita si o sa ai toooti acei bani. Si atunci o sa te bucuri ca nu i-ai cheltuit pe toti pe dulciuri, nu-i asa scumpule!" i-au zis si cand a avut nevoie a spart pusculita - diferenta clara intre un cont in banca si o pusculita este ca prima varianta presupune si o dobanda - procentaj infim din suma existenta. Daca parintii i-ar fi spus pustiului ca banii investiti in actiuni fac altii bani pusculita ar fi iesit de mult din discutie.

I rest my case...
Sunt sigura ca exista multe situatii ca cele descrise mai sus. A cumpanii intre Timp, Bani si Experienta inseamna a face compromisuri in favoarea nevoilor personale. Odata ce uitam de nevoi tot efortul depus in ceea ce facem este inutil. Nu mai simtim nici o satisfactie in munca depusa. Asta e cel mai rau lucru ce se poate intampla - sa cadem in rutina.

Mood: A lot philosophical; pondering upon the fate of the universe in general...My own in particular.