Roma- ziua2

Incepe cu Vaticanul (part one) - adica mai precis Piazza San Pietro si Basilica.

Am ajuns devreme la destinatie de aceea nu sunt foarte multi turisti in cadru. Vremea inca nu se decisese daca sa fie partial noroasa sau chiar faina - mai tarziu s-a clarificat problema.

Ca sa intrii in basilica se trece prin filtru similar cu cel de la aeroporturi. Am stat cam 2 ore in interiorul basilicii asta pentru ca am dat un tur prelimiar cu obiectivul wide iar toate imaginile faine imi veneau cu obiectivul de kit - apoi schimba obiectivele si redo the trip.

Apoi sister descopera ca se poate urca pe cupola (oh joy, oh happiness! mai ales pentru ca ma stie a sucker pentru locurile inalte de unde se vede bine de tot orasul) Pentru ca urma sa urcam efectiv printre cele doua coji ale cupolei basilicii doua tipuri de bilete erau disponibile. 8 euro cu liftul pana la un anumit nivel (echivalentul a cam 300 de trepte) si apoi inca 320 de trepte de urcat pana sus sau 5 euro cu picioarele din dotare toate cele 520 de trepte. Evident noi am decis sa mergem pe versiunea trepte. Si ar fi fost relativ ok DACA nu ar fi fost trepte diferite. Adica in prima faza erau niste trepte late mai mult panta decat trepte care urcam molcom in spirala. Aparent nu foarte greu de urcat daca nu ar fi fost INEGALE si imposibil de gasit un ritm/ pas la care sa le urci.

Acestea se terminau pe o terasa la nivelul boltilor navei basilicii. Foarte fain pavimentul aici - caramida ingusta imbinata pe cant similar unui parchet. Aici ajungea si faimosul lift. De aici incepe insa distractia. Scari elicoidale stramte ce te duceau cam un nivel, doua pana la nivelul tamburului cupolei se iesea in INTERIOR si puteai sa admiri privelistea atat in jos (printr-un parapet de protectie din plasa metalica suficient de inalt 1,8 - 2,00 m) cat si in sus. Pozele desi sunt facute prin parapetul de rigoare au iesit ok.

Apoi incepea urcusul adevarat printre cojile cupolei pe niste coridoare stramte cu trepte de 50cm latime si cu peretii inclinati - curbi. Schimbam din nou tipul de scara cu una metalica - solida dar tot ingusta pentru ca mai apoi sa trecem la niste cosmaruri elicoidale de 40-45cm latime, fara stalp central dar in schimb cu o funie centrala de care sa te tii. Acestea sunt oficial cele mai groaznice si mai inguste si mai claustrofobice scari pe care le-am vazut vreodata.
La capatul acestui supliciu am ajuns sus de tot unde ne asteptau evident o gloata de turisti care obstructionau traficul. Lanternoul - partea exterioara a lui nu este mare - adica este cam cat un coridor de 1.8 hai 2m latime. Am facut pozele care m-au interesat si apoi am coborat de acolo. Sincer preferam claustrofobicele coridoare si scari decat terasa lanternoului packed cu turisti.

Popas de recuperare a puterilor pe terasa de la nivelul acoperirii basilicii. Noroc cu magazinul de acolo si cu si grupurile sanitare prezente caci altfel eram terminate pana jos.

Pana am coborat din nou jos si sister a vizitat toate giftshop-urile din dotare piazza San Pietro s-a umplut de turisti. Very noisy bunch.


















Destinatia urmatoare a fost Castel San'Angelo pe care speram sa-l vedem si pe dinauntru dar care in ziua respectiva tocmai inchidea (un event ce avea loc tocmai atunci) n-am mai avut timp sa revenim la el - nu stiu daca era ceva interesant de vazut - el fiind muzeu de arta antica (pietreBC!)




O casa faina de pe malul Tibrului. Actualmente scoala.



Magarul zburator (lol)


Piazza Navonna - faina. Dar pentru ca am prins-o pe ea si pe inca alte cateva obiective in miezul desfasurarii gloatei de turisti am ramas cu impresia de packed space. Fantanile sunt chiar funny daca stai un pic si te uiti la ele cu atentie. De exemplu un peste care scuipa apa iar scurgerea se realizeaza prin orificiul anal al pestelui. Good thinkining. Apoi un exemplu genial de banca-balustrada - practic o balustrada care se lateste cumva si se transforma in loc de stat (detaliu)




Pantheonul - nu m-a dezamagit. Din cauza cupolei perfect sferice pare un pic plat (jos ca inaltime desi stiu perfect ca in el intra o sfera cu 54m diametru si pana la San Pietro deschiderea nu a putut fi egalata de nimeni) Wide angle rules again, turistii germani, mai ales daca sunt grupuri de 18-20 insi teenagers imi cauzeaza o mica alergie. Oculus nu este aliniat cu modelul pavimentului. De ce nu stiu - are o eroare de aprox 1m. Descoperita in momentul in care am vrut sa prind intr-o imagine perfecta de jos in sus cupola cu wide-ul. Structura sarpantei de lemn pare cea originala. Very freaky sa o vezi atat de masiva. La iesire fiecare cu coltul lui de coloana. Coloanele sunt comparative ca masivitate cu cele de la colonada lui Bernini de la San Pietro.


Wide rules once more.





O piata faina cara ma rodea de ceva vreme. Este data drept exemplu de interventie urbana baroca. Situatia este cam asa. Biserica apare prima, apoi spatiul din fata ei cere o tratare corespunzatoare in spiritul barocului, mai ales ca fix in fata ei se intalnesc trei strazi in panta. Perspectiva nefavorabila este inchisa de acest corp de cladire ingust si inalt si curb ce intotdeauna m-a fascinat. In spatele lui se intampla doua strazi si o parcare de vespe. Cool!




Fontana di Trevi - packed with mad tourists. N-am avut timp sa o diger prea bine. Oricum statuile au niste proporii infricosatoare. Sunt extrem de mari.



Palatul Barberini - unul dintre acele locuri ocolite de turisti. Muzeu de arta medievala si antica, constructia era WIP-restaurare. Drept care era evitata de hoardele de turisti. Dar asta nu inseamna ca nu era deschisa. Se putea intra in curte si in gradina pe gratis. Ce se vedea era, ce e drept un santier, dar macar te puteai plimba in voie si admira pe indelete arhitectura. Unul din locurile linistite pe care le-am prins pe o vreme frumoasa si drept care a ajuns unul din favoritele mele. Cel mai probabil odata lucrarile terminate it will flock tourists ca si restul de altfel.












Restul zilei a fost petrecut cautand fumetti-shops si incercand sa ajungem din punctul A in punctul B fara sa ne pierdem si sa gasim de mancare.

Per total una dintre cele mai aglomerate zile. Sister are la noul mobil din dotare un fel de aplicatie care iti spune cati pasi ai facut iar totalul a fost 65.000 echivalentul a vreo 20km de mers.

Pe final ne-am intors in piazza San Pietro pentru mancare (sandwich-uri) piata fiind cumva in drum. Si am prins acolo o ploaie torentiala ce ne-a udat pantalonii iremediabil. Noroc cu umbrela caci altfel eram pasibile de raceala.

Random Rome