sâmbătă, octombrie 01, 2011

Bellu - take 1

Bellu este un cimitir, insa nu si din punctul meu de vedere. El este o colectie de obiecte ingramadite fara prea mare relationare unul cu altul Asta pentru ca sunt pusa la intocmit liste de monumente. Iar listele de monumente la Bellu sunt VARZA.

Nu putem acuza administratia ca nu stie ce are in propria ograda, exista o evidenta insa punctele de vedere sunt total diferite. Astfel dau de situatii hilare in care monumentele cuprinse pe lista monumentelor istorice nu se gasesc la figurile care trebuie si nici nu au toate datele corecte. Identificarea in teren, in acest mod simplu, devine un chin.

Sunt 170 de monumente listate in prezent. Dintre ele cam 20% se stie cum arata. Mi se pare ridicol sa nu stiu cum arata un monument care ar trebui sa fie valoros prin ceva, sculptura, arhitectura, personalitatea respectivului, respectivei, dar asta e situatia.

Tinta proiectului la care lucrez este sa le identificam corect pe cele care sunt listate, sa identificam altele cu valori arhitecturale, artistice, istorice si sa le marcam pe niste harti individuale ale fiecarei figuri (insule de morminte) din Bellu pentru ca turistii sa stie ce pot sa vada.

Pentru aceasta, dat fiind salata ce domneste in liste, evidente, harti, planuri pe aceasta tema, trebuie mers in teren si gasite, fotografiate si marcate pe harta mormintele. Si vreau sa spun ca nu e o treaba tocmai usoara.

Din plimbarea de ieri de aprox 4-5h intr-un perimetru clar delimitat din cadrul cimitirului am descoperit ca Bellu mai are pe langa monumente si personaje. Si aici ma refer la un concept un pic similar cu cel al "Mici Sirene" sculptura simbol a Copenhagai. Adica este vorba despre niste sculpturi uneori in marime naturala care prin povestea lor sau prin maiestria artistului ce le-a realizat prind viata si devin repere printre morminte. Ca vizitator nu se poate sa nu te atasezi de ele sau macar sa te impresioneze.

Cum iti dai seama daca o sculptura devine un personaj? Prima chestie este ca revine obsesiv in pozele, impresiile tuturor care viziteaza si o descopera, indiferent de persoana, indiferent de anotimp. Are ceva special. In jurul lor, adevarate sau nu apar o serie de povesti, legende care contribuie la sporirea fisei personajului. De asemenea vizitatorii revin la acel mormant, monument nu pentru cel decedat, care in unele cazuri a fost dat de mult uitarii, literele furate de pe mormant, ci pentru personaj in sine. Orice agresiune asupra statuii este perceputa de cei care tin la ea ca o agresiune spre o persoana si nu spre un obiect.

Pana in prezent am identificat urmatoarele personaje:





1. Doamna in alb sau Doamna cu umbrela. aka Katalina Boschott
Are in spate o poveste tragica de amor de secol 19. Statuia in sine este in marime naturala, foarte bine realizata de sculptorul italian Romanelli. Impresia este cu atat mai mare cu cat personajul este amplasat la nivelul solului si te poti apropia de el poti sa-l atingi, nu exista niciun piedestal sau imprejmuire care sa te impiedice sa interactionez cu ea. Doamna are si destui fani, se pare pentru ca in permanenta exista flori lasate sau diverse obiecte la picioarele ei. Desi este gandita si realizata la sfarsit de sec 19, prin amplasare monumentul este foarte modern ca concept.




2. Figura indurerata de Frederick Storck.
Este un personaj recurent. Il putem gasi in cel putin 2 ipostaze in cadrul unor monumente diferite. Modelul este vizibil acelasi. Faptul ca un sculptor recicleaza modele si sculpturi funerare nu este o noutate, ce este frapant este calitatea executiei, marimea naturala, si amplasamentul personajului.




3. ingerul in iarba.*
Este o sculptura foarte umana din piatra. Ii lipseste o mana dar nu este o problema. Inscriptia de pe mormant este in rusa ceea ce face identificarea decedatului dificila. Ce impresioneaza la prima vedere este amplasamentul. Ingerul pare coborat direct pe mormant in iarba. Exista un gardulet de imprejmuire dar asta nu inseamna ca nu te poti apropia de ea. Din pozele in care apare pe net, iti da impresia ca este mai mare, in realitate personajul este chiar petite si ,atipic ingerilor, iti ofera o perspectiva descendenta.



4. Fata cu cruce*
Este vorba despre o figura extrem de expresiva de pe monumentul funerar al fam. Assan (cei cu moara din Bucuresti) ce tine o cruce si priveste spre cer. Din ce-mi dau seama este in marime naturala si din bronz. Autorul este tot un italian de la Milano. Cassi Este un momenument impozant prin marime in general. Spre deosebire de personajele anterioare, fata este amplasata la inaltime si aproape inaccesibila. Aceasta impreuna cu pozitia si expresia ei o fac sa devina si mai ireala. Ar putea fii un inger insa nu are aripi.


5. Madona Stolojan
Este un basorelief in bronz aproximativ in marime naturala in stil art Deco. Este unic prin amplasament si stil. Este accesibil de la nivelul omului ceea ce ajuta la perceptia mai buna a detaliilor. Nu putem spune ca te atasezi de ea la fel de intim ca de restul prin stilul lucrarii care este mai putin figurativ si mai mult decorativ si prin formatul de basorelief.

Si lista va continua.

* denumirile sunt date de mine, nu stiu sa existe vreun nume acceptat, universal valabil pentru aceste personaje.

Niciun comentariu: