Intrebări fără răspuns (1)

îmi voi deschide o listă cu nelămuriri, WTF-uri găsite prin diverse cărţi, articole,etc. Majoritatea sunt profesionale DAR unele sunt pur şi simplu de bun simţ, lucruri pe care puştiul de 5ani se va găsi cu siguranţă să vă întrebe. Voi lua câte 3 exemple pe post şi voi încerca să găsesc un răspuns relativ logic, dar nu complet. Nu toate aceste întrebări au fost cercetate pentru că majoritatea îmi vin pe parcursul altor activităţi şi nu întotdeauna am la îndemână un google sau wikipedia.

1. De ce arhitecţii de sec XIX şi început de XX ofereau pentru lucrările lor garanţii de 30-50ani iar în prezent dacă cineva îţi oferă garanţie de 20 de ani în domeniul construcţiilor ni se pare suspicios de mult?

Are de aface cu materialele folosite care sunt în majoritate noi,care nu au cum să aibe mai mult de 40-50ani, şi care surprinzător nu sunt la fel de durabile ca cele tradiţionale. Aici putem să începem discuţia despre dezvoltarea durabilă şi cum oamenii construiau în trecut pentru 2 sau chiar 3 generaţii. Dar, nu este doar atât. Este vorba şi despre manoperă şi despre calificarea muncitorilor constructori. Personal m-am întrebat cum reuşesc încă case să trăiască fără termoizolaţie sau hidroizolaţie orizontală a fundaţiei dar şi cum rezistă nişte nenorocite de glafuri din ciment de vreo 40ani fără nici cea mai mică uzură, fără să păteze faţadele de la praf şi ploaie, etc.

2. De ce casele de sec XIX aveau înălţimi libere de etaj de 3-4m?

Pentru că erau făcute de burghezie care încerca să imite arhitectura somptoasă a castelelor şi palatelor nobiliare spre aş etala statusul social? Şi totuşi înălţimea mare a spaţiilor era ceva cu care oamenii ăia creşteau, se obişnuiau, devenea o a doua natură a lor. Aveau o altă percepţie asupra interioarelor, alte proporţii, alte moduri de tratare. Adevărul este că nu ştiu momentul în care s-a trecut de la casele medievale la palatele renascentiste ce a fost în capul arhitecţilor când au zis: să fie camerele înalte! Dar şi ce schimbări de mentalitate a împlicat trecerea la un alt tip de spaţiu. S-au inspirat oare de la catedralele romanice şi gotice? Pe principiul: un loc important e un loc înălţător?

3. De ce proiectanţii de locuinţe mai proiectează balcoane la blocuri dacă în decursul anilor s-a dovedit statistic că majoritatea posesorilor de aşa ceva din blocurile comuniste şi le-au închis?

Nu ştiu, probabil încă sperăm că cei care vor sta acolo au educaţia unui balcon plin cu muşcate în care să citească o carte bună în zilele de vară şi nu al unui balcon plin cu murături care este de fapt un spaţiu de depozitare. Speranţa moare ultima